Dezamăgire

    Am încercat şi eu să devin din nou studentă, doar că la master... dar nu a fost să fie! Aşa că nu am cu ce mă lăuda . De fapt poate că era să fiu admisă dacă indicam în cerere şi opţiunea "contract" dar am şi eu dorinţa de a studia la buget .
  Mă bucur pentru  foştii mei colegii care au reuşit cu brio să se încadreze în lista bugetarilor. Pe mine nu mă compătimesc, pur şi simplu e dureros să realizezi faptul că..... nu mai continui.
  Această încercare a mea nu  o regret ,  ba chiar mă mâdresc de ea. Nu mi-e ruşine că nu sunt în lista bugetarilor, cu toate că mă gândesc ce voi  face în următorul an, până la viitoare admitere! Nu voi sta cu mâinile în sân, nu voi continua să vizez să îmi văd numele în lista bugetarilor! Am planuri măreţe...
   Acum masterul rămâne pe planul doi sau chiar trei... Acum sunt în căutare, aşteptare , cerere! Nu se termină lumea cu masterul ăsta, sunt lucruri mai importante în viaţă decât să devii masterandă .
  După cum mi-a spus o doamnă care am întâlnit-o la verdict, adică la listele unde erau afişaţi bugetari  "ai mâini, ai picioare, eşti tânără bucură-te şi mergi înainte" . Aşa că în lunile următoare aşa voi face.
     P.S  Dedic acest fragment celora care mă sâcie cu întrebări de genul : "ai trecut la master la buget ? ". Iată şi răspunsul : " Nu m-am încadrat în lista fericilor masteranzi pe banii statului" .